Metoda pedagogică Montessori

Metoda pedagogică Montessori, dezvoltată de Dr. Maria Montessori, este o metodă construită pe baza observării ştiinţifice a copilului, de la naştere până la vârsta adultă. Este o abordare care valorizează spiritul uman şi vizează o dezvoltare holistică a copilului – fizică, socială, emoţională, cognitivă. Aceasta este una dintre rațiunile pentru care am ales metoda Montessori în special pentru grădiniță.

Repere didactice

Copilul este văzut ca o persoană care tinde în mod natural spre cunoaştere, capabilă de autoeducare, în condiţiile unui mediu de studiu pregătit cu grijă. Elementele unui program educational Montessori includ studiul în grupuri, perioadele neîntrerupte de învăţare şi alegerea ghidată a activităţii.

• Copiii de vârste diferite lucrează în cea mai mare parte a timpului independent: individual, în perechi sau în grupuri mici. Uneori sunt implicați în grupuri coordonate de un adult.
• Copiii se concentrează, uneori la nivel foarte profund, chiar dacă alții lucrează/vorbesc în jurul lor.
• Copiii își aleg singuri ceea ce vor să lucreze, având uneori nevoie de ghidare din partea adulților în alegerile pe care le fac.
• Copiii pot alege să discute unii cu alții, în limitele respectului față de cei implicați în activități.
• Copiii cooperează, se ajută unii pe alții în variate situații și moduri.
• Copiii își rezolvă uneori singuri micile conflicte sau pot cere mijlocirea adulților din mediu.
• Copiii au grijă de mediul înconjurător, mențin ordinea (ex: pun la loc materialul după ce au terminat, fac curățenie dacă au murdărit, mânuiesc materialele cu cât mai multă grijă posibil).
• Pedagogul interacționează cu copiii în cea mai mare parte a timpului în mod individual, necaptând întreaga atenție a clasei decât în cadrul unor activități cu tot grupul, care durează un interval scurt din întregul timp al activităților desfășurate în mediul pregătit.
• Lecțiile sunt individuale, predate de către pedagog unui singur copil sau unui mic grup de copii.
• Copiii se mișcă liber prin clasă în limitele regulilor stabilite pentru toată grupa.
• Copiii pot manifesta siguranță și stăpânire de sine, autonomie, într-un grad ridicat.
• De asemenea, putem observa copii care se plimbă prin clasă, aparent fără un scop precis. Adesea, acești copii își acordă timp pentru a-i observa atent pe colegii lor și a absorbi astfel informații.

Sălile de clasă Montessori sunt gândite în aşa fel încât să creeze un mediu de învăţare ce stimulează libera alegere, independenţa, dar şi o stare de calm şi confort.

Există spaţii potrivite pentru lucrul în grup, aşa cum există spaţii în care un elev poate sta singur dacă îşi doreşte acest lucru. Copiii lucrează la mese sau pe jos, folosind covoraşe.

Zone de activitate

Sala este organizată în zone: viața practică, senzorial, matematică, limbaj, cultură, artă și viață religioasă.

În educaţia Montessori, elevii lucrează cu materiale specifice care îndeamnă parcă spre a fi atinse şi descoperite. Acestea sunt aşezate la dispoziţia elevilor, pe rafturi accesibile, în ordinea abordării lor conform curriculum-ului.

Materialele Montessori traduc practic concepte abstracte într-o formă concretă. Fiecare material facilitează învăţarea unei singure deprinderi sau a unui singur concept la un moment dat. De asemenea, materialele sunt gândite în aşa fel încât să permită elevului să-şi depisteze singur erorile, fără intervenţia profesorului.

Pe măsură ce elevii progresează, profesorul înlocuieşte unele materiale cu altele noi, asigurându-se că menţine treaz interesul şi entuziasmul. Materialele sunt confecţionate cel mai adesea din lemn, dar şi din alte materii prime naturale.

Tipuri de activități

Viața practică:

Activități din viața de zi cu zi - turnatul, sortarea, îngrijirea personală și a mediului.

Educație senzorială:

Materiale pentru rafinarea simțurilor - culori, forme, sunete, texturi.

Matematică:

Introducerea conceptelor matematice prin materiale concrete.

Limbaj:

Dezvoltarea vorbirii, scrierii și citirii într-un mod natural.

Cultură:

(conținutul urmează să fie adăugat)

Artă:

(conținutul urmează să fie adăugat)

Viață religioasă:

(conținutul urmează să fie adăugat)

1. Profesorii specializaţi în educaţia Montessori sunt, asemeni elevilor lor, oameni pasionaţi de viaţă, de descoperire, de cunoaştere.

2. În clasă, profesorul Montessori este mai degrabă un mentor, un ghid pentru elevi, o prezenţă discretă. Interacţiunea sa cu elevii se desfăşoară sub principiul "Ajută-mă să mă ajut singur"; profesorul nu va face niciodată în locul copilului ceea ce acesta poate să facă singur.

3. Prin propria sa atitudine, prin propriul său comportament, profesorul modelează în elevii săi valori precum empatia, compasiunea, respectul, acceptarea diferenţelor, încurajându-i spre un comportament amabil, atent. De asemenea, facilitează lucrul în grup, ceea ce dezvoltă elevilor spiritul de echipă, responsabilitatea, respectul. Prin prezenţa sa discretă, prin intervenţiile punctuale şi inspirate, el încurajează explorarea și descoperirea.

4. Profesorul este permanent conştient de progresul fiecărui elev știind când e cazul să intervină pentru a oferi sprijin sau direcţionare, când să aducă o nouă provocare, un nou impuls spre descoperire, prin prezentarea următorului pas în secvenţa de învăţare. Prin observare atentă, el ajunge să cunoască interesele fiecărui elev, modul său de învăţare şi temperamentul său, nevoile sale de dezvoltare, precum şi să recunoască "perioadele senzitive", când elevul în cauză este gata să deprindă anumite concepte sau aptitudini.

La baza metodei Montessori stă conceptul conform căruia învăţarea se face cel mai bine prin explorare, imitare, repetiţie, prin încercare şi greşeală. De aceea, profesorul Montessori nu va prezenta informaţii brute ce trebuie memorate de către elevi, ci mai degrabă va prezenta prin demonstrație cum se folosesc materialele special create, încurajând apoi elevii să facă propriile lor cercetări şi descoperiri.

5. Profesorul încurajează, împărtăşeşte cu elevii săi momentele de reuşită ale acestora şi îi impulsionează către o mai adâncă înţelegere şi cunoaştere. Prin metoda pedagogică propusă de Maria Montessori, copiii ajung la auto-disciplină, la o mulţumire interioară profundă, la o relevare a potenţialului şi a frumuseţii lor interioare.